O relatie defecta

Pe cand credeam ca am trecut de varsta la care sa ma las atras in relatii sortite la esec, in urma unei decizii pripite si pasionale, m-am trezit drept in inima ei cautand o cale de scapare.

Totul la inceput era cuprins de un val euforic. Nu-mi pasa ca miroasea urat sau ca era nespalata. Toata lumea imi spunea acelasi lucru, doar ca eu alegeam sa nu-i aud. Imi facea placere sa imi petrec timpul cu ea, chiar daca iesirile noastre, asa rare cum erau ele, erau mai costisitoare.

Ce sa mai, am zis sa-i dau o sansa daca tot m-am implicat. Am dus-o sa-i cumpar lenjerie curata, i-am facut analize, i-am dat medicamente sa scape de cateva probleme mai nasoale si tot felu de chestii de astea, sa-i mai schimb putin aerul si infatisarea.

Ca in orice relatie de acest gen, pasionala si lipsita de legaturi reala si palpabile, au fost evident si cateva momente cand am fost foarte hotarat sa ma despart de ea, dar cand am vazut cum o trateaza altii, m-am intors sa-i mai dau o sansa. Mai ales ca v-am spus, ma simteam bine cu ea.

Partea buna de data asta a fost ca pana la urma, experienta si-a spus cuvantul inainte sa investesc prea mult in ea. Mai exact in momentul in care s-a dovedit, la un control, ca are o problema destul de grava si ca rezolvarea ei ar necesita mai mult timp si bani decat ar fi fost eu dispus sa investesc, pentru mine cel putin, om cu familie si copil mic acasa.

Am decis sa o las sa plece, la cineva mai de teapa ei, zic eu. Acum nu stiu ce o sa se aleaga de ea. Tipul la care a ajuns zicea ca are planuri mari. Nu mai conteaza, treaba lor.

Cel putin pentru o perioada am sa ma feresc de genul asta de relatii, si daca chiar voi mai simti impulsul ala pasional, am sa-mi aduc aminte de greselile facut cu Erin, ca sa nu le mai repet.

Ah, da, am uitat sa va zic ca o chema Erin. Avea, adica are 23 de ani. Nu stiu si nici nu voi afla probabil cu cati a mai fost inaintea mea, dar sincer nici nu ma intereseaza.

Pe cand a plecat de la mine ajunsese iar sa atarne hainele rupte pe ea, murdara… Ce sa mai, asa ii e menit sa fie. Eu ma bucur ca am scapat cu o pierdere asa de mica, ca au fost altele in tinerete care m-au costat mai mult.

Si sunt convins ca daca o mai vedeti pe strada, sigur o sa fie tunata, ca asta e soarta celor ca ea.

Si totusi, in caz ca o vedeti, o puteti recunoaste dupa numar, CJ74RIN, BMW 320i, sedan.

P. S. ca sa vezi ce ghinion a avut saraca din nastere, desi a fost boteza 3rin, au gresit si au pus 4 in loc de 3. Asta e.

7

Pfoai, acum am vazut ca sunt 7 ani de cand am pornit blogul…

Oare m-a ajutat la ceva? Nu-mi dau seama. Probabil pe moment m-a ajutat sa ma descarc de anumite ganduri, frustari sau chiar sa impartasesc niste intamplari placute, dar pe termen lung nu cred ca a avut ceva impact.

Pe de alta parte narcisistului din mine ii face placere sa reciteasca postarile vechi, lucru care ma face sa ma conving ca a fost o alegere buna deschiderea blogului.

Ce s-a schimbat intre timp? Multe si putine. Profesional am urcat si coborat si aper sa urc din nou poate chiar mai sus. Personal imi place sa cred ca am evoluat ca si om si ca am invatat si ca inca invat pe zi ce trece sa fiu pe de o parte mai bun, mai calm si mai tolerant incercand in acelasi timp sa ma pastrez cu picioarele pe pamant.

Nu stiu de ce nu am mai scris in ultima vreme, cred ca am simtit nevoia sa ma inchid si sa am putina intimitate, dar acum ca ma gandesc nu cred ca a fost cea mai buna alegere.

Ce sa zic, omul cat traieste invata.

… oricum nu-s convins ca cineva chiar citeste de buna voie ce scriu eu aici…

Peace!

4

Acuma imi dau seama ca in scoala am fost 4 tipuri de elevi: cei dezinteresati total ce nu aveau un interes prea mare de soarta lor, cei prea interesati ce aveau ca scop suprem gasirea unui job dupa terminarea facultatii aka tocilarii, cei aparent interesati deoarece ei oricum aveau sa aiba un job dupa terminarea facultatii in firma parintilor si cei semi interesati ca mine ce aveam ca scop filtrarea informatiilor din scoala pentru a retine doar ce consideram noi ca ne este util in dezvoltarea personala mai ales pentru ca facultatea o consideram o varianta optionala deoarece nu urmaream un drum clasic. Voi din care grup credeti ca ati facut parte?
Scuze pt greseli dar in cealalta mana am un biberon..

1 luna

Din câte am văzut azi pe net, se pare că s-a împlinit o lună de când România, și nu numai, iese în stradă. Sincer eram hotărât să nu scriu pe acest subiect, pentru că foarte mulți au scris și au scris foarte bine. Dar jur că nu mi-aș fi imaginat că s-ar fi putut, pentru genul acesta de nemulțumire, să reușim să ținem vie mișcarea de rezistență. Dar am stat și m-am gândit și mi-am dat seama că tot ce au însemnat proteste din ultimii 23 de ani, cu excepția unuia foarte mare care a fost estompat de către mineri și netelevizat, toate astea televizate unde se strigă ba jos ăla, ba jos celălalt, nu erau decât tot de-ai lor, scoși în stradă, pentru că asta înseamnă politică la noi. Este pur și simplu un teatru televizat, un reality show, cu actori plătiți să se comporte în diverse feluri, în funcție de ce dorește beneficiarul. Ca și în cazul de față cu reclamele făcute de RMGC. Să nu aveți impresia că ăștia au inventat chestia asta. Metoda asta de dezinformare se folosește de când s-a inventat televizorul. Sau ar trebui să vă explic de ce s-a inventat televizorul și a devenit atât de accesibil oricui, sau vă duce creierul la această concluzie? Eu personal am renunțat de ceva vreme la a mai avea TV în casă. Dacă vreau informație, mi-o culeg eu personal de pe net. Pe această idee am făcut și o mică pagină pe fakebook, cu ajutorul căreia să ajut la împărtășirea știrilor ce nu apare pe TV. https://www.facebook.com/faratelevizor

În altă ordine de idei, am ajuns în ultimele zile să mă feresc de oameni, doar ca să nu mai aud măgăriile pe care continua să le facă cei aleși, recunosc că nu de mine pentru că eu mi-am anulat votul. Efectiv de fiecare dată când mai văd câte o știre idioată, îmi crește tensiunea, în special la știrile ce încearcă să distorsioneze prin televizor, imaginea din stradă. M-am săturat să aud știri despre rahatul ce ni se pune în farfurie de către politicieni și interlopii lor. Chiar nu contează ce se întamplă în stradă, în România și nu numai? Ăstora nu le e frică că amărăciunea și frustrarea noastră au limite? Nu mă refer aici la răspunsuri violente din partea maselor, că știu că pe aștia doar atat îi duce capul și asta și așteaptă. Mă refer la credința mea puternică în două lucruri: că binele inevitabil învinge; si că spre deosebire de țelul lor murdar, al nostru este unul sincer, curat și de 100 de ori mai puternic.

Și ca să răspund la o întrebare născută dintr-o indignare firească în perioada asta, referitor la cum unii, sau mai exact aștia din conducerea țării, pot lua niste decizii complet iraționale și dăunătoare pentru toți cei din jur, nu uitați că nu toată lumea e ca noi. Sunt foarte mulți oameni cărora sufletul le-a fost umbrit de alte lucruri, în mare parte de natură materială, oameni care nu mai gîndesc decat cu creierul lor egoist. Lucru perfect normal să se întâmple atăta timp cât vreme de 23 de ani singurele valori naționale au rămas Guță și Salam. Drept urmare își urmeaza instinctul primar de autoconservare si perpetuare a propriei persoane pe scară ierarhică, nemailuând în seamă repercursiunile asupra viitorului, fie a lor sau a celor din jur. Făra a mai filtra aceste alegeri prin filtrul emotional, deoarece el nu mai există , ei ajung la o sete infinită și lipsită de un scop clar. În creierul lor nu mai rămâne decât propoziția “vreau mai mult” fără alte “de ce?” “cat?” “pana unde?”, etc. Iar fără sentimente vă spun eu că nu mai rămâne mai nimic dintr-un om, aproape că nici nu se mai poate numi OM!

PEACE!

 

vă doresc ceea ce gândesc

No bun, deci s-a convins Ponta că nu are cu cine, dar cum e un politician cu școala moscovită, urmatoarea lui problema este, pe cine să facă răspunzător de despăgubirile ce trebuie plătite către, vezi Doamne, saracul furnizor de servicii, care e nevinovat, doar el a semnat un contract corect… BĂ, cine semnează ăla e! Cine a beneficiat de șpaga și contractele de publicitate plătite de RMGC ăla e! Nu mai incercati să o dați de gard, că ne mutăm cu totul în stradă: și pe 15 și pe 22 și pe 29 și cât o să mai fie nevoie pana fugiți din țară! Și promitem că dacă nu fugiți de bună voie, nu veti avea parte de o soartă simplă și usoară ca a familiei Ceaușescu, nu, voi veți ramâne în viață, sănătoși dar în pușcărie de unde veți răspunde pentru tot ce ați făcut acestui popor. Cum l-ați vândut pe doi bani și l-ați tăiat pentru vile și merțane! Și nici să nu vă gândiți să ne băgați instigatori printre noi, că i-am recunoaște de la o poștă. Cât despre ideea de a intoarce forțele de ordine împotriva noastră, nu cred că are sens să vă mai spun că nu mai e la modă și nu aveți cu cine. Și ei sunt români tineri ca noi care vor să traiască într-o țară dreapta, și da, si ei au, și iși folosesc dreptul la replica și la informație!

Nu ne mai puteți prosti. Veți vedea că pe 15 vom fi și mai mulți în stradă. Și nu ne vom opri aici. Dupa ce se face dreptate în cazul “Roșia Montana” vă vom lua la puricat pe toți și toate porcăriile cu care ne-ați mințit timp de 23 de ANI.

Noi ne-am platit taxele, voi ce ați făcut cu ele?!?!

unu noaptea

“viata” cum o numim noi, nu este altceva decat o bucata scurta a existantei noastre, perceputa momentan. Iar aceasta scurta existenta are un destin nestiut, de aceea trebuie sa ne folosim de ea pentru a iubi, trai si fara a uri si invidia.
Am folosit putine cuvinte, deoarece sunt multe altele care si-ar avea locul aici, dar tocmai asta e ideea, folositi-va bunul simt pentru a prinde ideea mea.
Noi nu suntem decat pe o bucata din drumul nostru, pe care o putem percepe acum datorita existentei fizice actuale, de aceea sa privim lucrurile ca pe o sesiune de examen: fiecare examen are un ciclu. La inceput esti ignorant pentru ca mai ai timp; ulterior  cand termenul se aproprie devii stresat dar parca tot nu ai chef de invatat; cu cateva zile inaintea lui pui incet mana pe carte; in ultimele zile inveti, desi esti constient ca e prea tarziu si speri ca ce vei acumula acum te va ajuta; cand ajungi in fata foii de hartie dai tot ce poti din ce ai invatat; iar dupa ce iesi din sala, nu te mai intereseaza care o sa fie rezultatul, o iei de la capat cu zambetul pe buze, te bucuri de cateva zile de liniste si te apuci de urmatorul examen, repetand acest ciclu.
Viata e menita sa fie un ciclu de bune si rele, dar esential este sa ramai doar cu experientele bune pentru a-ti cladi amintirile urmatoare.
Cred ca am mai spus asta intr-un post trecut, dar eu dupa lungi lupte duse cu mine, raman la parerea ca cel mai bine, ca sa poti profita de existenta actuala, este sa faci ce-ti place si ce te face fericit, fara a-i rani pe cei din jur, fie ei si straini. Mie asta imi da speranta ca
dupa existenta asta, voi avea sansa sa mai traiesc odata inca o existenta frumoasa.

PEACE!

Alpinistul din noi

Evident, am inchis ochii sa adorm si ta-da! Au inceput sa-mi zburde ganduri prin capatana asa ca am zis ca poate daca le pun “pe hartie” voi putea adormi ulterior.

In cautarea mea interminabila de a gasi justificare la luptele pe care le ducem, caut intr-un fel sa transform totul intr-o metafora placuta la “vedere”, asa ca sa fie otetul mai dulce.

De data aceasta am ajuns la concluzia ca drumul nostru de dezvoltare individuala, spre cunoastere si alte alea se asemana foarte bine cu o tura de escalada. In cele mai multe cazuri, in funtie de traseu, incepe usor de jos, cu prize mari, riscuri mici dar si satisfactii pe masura. Asta pana treci de prima bucla si pui prima asigurare si deja esti LevelUp.

Totul se rezuma sa ajungi de la o asigurare la alta, tot mai sus. In fiecare bucla poti sa alegi cat de mult vrei sa stai sa-ti aduni fortele pentru a merge mai departe. Problema este traseul dintre asigurari care il strabati cu o usurinta egala cu suma dintre potentialul tau si peretele pe care te cateri. Aici ne diferentiem noi toti. E o combinatie intre tehnicile pe care le-ai acumulat in urcare si felul in care le folosesti sa iti gasesti cele mai bune prize. Evident ca unii nu au acumulat nimic pe parcurs, dar pot avea norocul sa gaseasca numai “galeti” in stanca. La fel cum altii, desi au acumulat destula tehnica, pot fi invinsi de un traseu vertical si cu prize minuscule. Combinatiile dintre acesti doi factori sunt la fel de multe pe cat de multi suntem si noi in univers.

Evident ca mai sunt si factori precum ambitia, curajul, vointa, etc , dar acestia nu tin de tehnica, ei sunt doar niste suplimenti de moment care te pot ajuta, eventual.

Cred ca as putea sa aberez despre asta inca mult si bine dar mai bine va las pe fiecare sa dezvoltati pentru voi mai departe teoria asta, ca pana la urma suntem fiecare in propria noastra ascensiune si o facem asa cum stim fiecare cel mai bine.

Nu trebuie sa-l calcam pe cap pe cel ce e inca sub noi si nici sa-l invidiem pe cel ce e, momentan, mai sus. Trebuie sa ne concentram asupra ascensiunii noastre, pas cu pas si garantez ca in felul acesta o sa va uimeasca privelistea din jur, cand va veti opri in cate o regrupare sa va trageti sufletul si veti vedea ce sus ati ajuns.

PEACE!

Branza buna….

Toata viata mi-am auzit faza asta: branza buna in burduf de caine… Initial am crezut ca e o gluma de adulti, mai tarziu am priceput despre ce era vorba. Ok, dar acum ca a trecut atata vreme, oare cum pot face sa fie : branza buna, si atat.? In caz ca cinev are raspunsul ile rog sa il impartaseasca si cu mine….

Draft…

I have always wanted to put my finger on the difference between pessimism and negativism, because people often use the terms wrong when pointing to someone. To make this writing easy for me we are gonna use the terms “N type” when referring to negativism and “P type” when referring to the pessimism type.

The biggest confusion that people make is taking a worried man for a P type guy. Well this is how I see it: pessimism reflects the view upon a human being entire life, and can hardly be change; on the other side negativism reflects a persons view upon the period of life in wich that person is, present and the near past and future. But the main difference between this two states of mind is that, when having a clear mind the N type still can see the light at the end of the tunnel, meanwhile the P type will never see that light.

P type, in my opinion it also has a genetic heritage, while the N type can be caused by a over thinking and over analysing person.

Infuzie obligatorie

Normal ca in momentul in care am pus capul pe perne mi-am dat seama de un lucru: atat e de infectata, indoctrinata si de idioata lumea in care traim, incat, daca nu suntem atenti o luam pe urmele ei. A devenit un full time job activitatea de a te feri sa devi tampit. Atatea exemple proastea sunt ridicate pe culmi in fata noastra, incat uneori ai tendinta sa pici in capcana si sa le iei de bune.
In ziua de azi trebuie sa depui efort, sa gasesti ceva bun, pentru ca in ultima vreme tot ce e bun a devenit si rar. Vorba celor de la Parazitii ” tot ce e bun tre’ sa dispara din aceasta tara ” . Chestia asta se aplica de la mancare la educatie, la filme, emisiune, divertisment, etc. De exemplu, daca vrei o rosie buna, trebuie sa intrebi prin vecini pe unde gasesti, ca ei sa te indrume la o cunostiinta care aduce o data pe saptamana rosii si branza buna. Vrei divertisment? Trebuie sa te rogi sa prinzi o piesa de teatru sau un spectacol de opera reusit, pentru ca nu sunt bani ca sa le faca cum trebuie sau cat de des ar trebui. Vrei sa iti educi copilul cum trebuie si sa incerci cat de mult cu putinta sa aiba parte de o educatie moderna si de un anturaj normal? Trebuie sa scoti bani grei ca sa cumperi ce ti i se cuvine si sa-l dai la o scoala privata, unde profesorul nu e fost secretar de partid si colegii lui de clasa nu sunt nepoti de fost securisiti parveniti ( desi de asta din urma, sincer nu cred ca inca putem scapa, mai trebuie. Moara cateva generatii )
Despre mass-media nici nu are sens sa discut. Mai nou toata lumea are televizor, problema e ca daca vrei sa urmaresti un film/emisiune, orice, care sa nu te indobitoceasca, trebuie sa ” vanezi” noaptea tarziu, pentru ca atunci se difuzeaza chestiile ” slabute” care nu aduc audienta dorita ca si stirile de la ora 17. Cel mai bun exemplu este emisiune Garantat 100% si Apropo TV , care sunt difuzate total aiurea. Or mai fi si alte emisiuni bune dar aici deja intram in partea subiectiva si nu are sens, ati prins ideea.
Cat despre spectacole si evenimente in aer liber ce sa mai zic. Au aceeasi calitate ca acu 20 de ani si din pacate si aceeasi interpreti, ca alti nu s-au mai nascut, sau daca s-au nascut au plecat pe afara. Ideea e sa fie ceva galagie unde sa se manance mici si sa se bea bere si daca se poate sa umblam pe un covor de seminte, gume de mestecat si flegme.
Fac ce fac si nu ma pot abtine sa nu ma iau de mostenirea asta imbecila care ne-a ramas de la regimul comunist. Ne-a ramas pentru ca in marea majoritate asa am fost crescuti, sa fim niste oameni lipsiti de identitate, coloana vertebrala si pupincuristi. Aici e buba. Am fost invatati sa tacem dracului din gura si sa inghitim si uite asa am ajuns sa ne indobitocim, o tara intreaga, iar astia cativa care mai avem ceva de spus suntem ori ignorati, ori distrusi.
Tot ce pot sa spun cu ceva speranta, este ca ma bucur ca macar eu traiesc intr-o zona a tarii unde prostia nu domina asa mult si poate fi pusa la punct, ca ai cu cine.
Peace!

Pe buda

Ba, toata lumea stie ca pe buda iti vin cele mai bune idei, asa cum, consider eu, ca mi-a venit si mie in cap testu asta in seara asta, in timp ce ma concentram
“Ascultati la mine, orice vor incerca sa faca producatorii astia de gadgeturi, nu o sa aproprie niciodata la capitolul fiabilitate si satisfactie client, de un produs Apple, pentru ca oricat ai incerca sa faci un copil alb sau negru intre doi oameni de culori diferite, tot mulatru o sa iasa. Apple e un fel de neamt nazist care stie ca tre sa imperechezi doua chestii de aceeasi mama, daca vrei calitate pe termen lung. Imperecheri inter-rasiale oricine poate sa faca, dar nimeni nu iti garanteaza rezultatul :)”
Voi puteti sa trageti orice concluzie subiectiva sau rasiala sau de care vreti, eu zic ca asta e o concluzie simpla si la obiect.
E una din legile naturii care zice ca pentru rezultate exceptionale trebuie sa apelezi la solutii simple, de baza. E riscant dar rezulatul e garantat. Great problems have simple solutions. Asta a facut Apple, solutii simple care sa satisfaca nevoile utilizatorului apeland la logica umana, care e la indemana oricarui individ.
Ca idee, un exemplu, daca ai in fata un produs Apple si nu stii cum sa-l operezi, gandeste-te la care ar fi cea mai logica traiectorie pentru a avea rezultatul dorit, pe cand la produsele microsoft trebuie sa inveti logica microsoft ca sa le poti folosi produsele, total pe dos.
Astept comenturi, otherwise o sa consider ca e foarte bine ce am zis aici.

We are what we make of ourself

Azi unul din tuitaristii pe care ii “urmaresc” , @dragosmone , a pus o problema, banala, dar care mie mi-a aprins un bec si am zis ca o sa incerc sa fac un post pe baza caruia sa se poate dezbate/dezvolta, cine doreste, cine pofteste. Afirmatia lui a fost:  “foarte multi dintre prieteni/cunoscuti au fost in clasa aia care facea toate prostiile din lume dar era cea mai buna la invatatura. de ce?”

I’m gonna try to put this as simple as I can 🙂

In prima faza trebuie sa sublineez ca la baza conceptiei mele sta ideea ca fiecare embrion din care ne-am facut, apare pe lumea asta cu un “pachet” de alegeri din care putem alege pe parcursul vietii.

Deci, cum se face ca majoritatea persoanelor cu care povestesti sustin chestia de care vorbeste @dragosmone ? Ei! In primul rand trebuie sa va atrag atentia ca aceasta observatie este facut deja intr-un moment matur al existentei voastre, moment la care deja ati luat cam majoritatea alegerilor decisive in viata voastra din acel “pachet” de care vorbeam mai devreme, deci sunteti deja “conturati” ca entitati, in mare parte.

Aici apare zicala cu “cine se aseamana se aduna” care nu a rezistat de-a lungul timpului de-a lela. E foarte valabila daca stii cum sa privesti lucrurile (aici ma refer la un unghi non-superstitios). Toti cei care sustin afirmatia facuta de @dragosmone au ales si ei cam aceleasi decizii pana in momentul asta, deci e normal sa stai la aceeasi masa cu ei in momentul de fata. Nu e nici o coincidenta, pur si simplu asa stau lucrurile pe lumea asta 🙂 Incercati sa stati la masa cu niste “afaceristi” de masini si o sa vezi ca raspunsul lor la intrebarea ta o sa fie “care scoala?” 🙂 sau incearca sa stai la masa cu premiantii clasei. Ei o sa iti povesteasca ce bine s-au distrat la olimpiada de matematica din clasa a 9-a si ce tare o fost cand o facut taticu o facut o donatie scolii ca sa poata lua premiul I pana la care ii mai lipseau 20 de sutimi la medie.

Deci da, din punctul tau, al meu si al celor ca noi de vedere, noi am fost in clasa aia tare, dar daca mergi sa-i intrebi ceilalti din clasa de parerea lor o sa aflii ca ei au alta parere despre perioada aceea.

Pe langa asta e si chestiune de memorie selectiva, ca doar ne amintim doar ce ne place si avem obiceiul sa mai si inflorim putin povestiile 🙂

No gata, ziceti voi daca mai vreti ceva 🙂

2010 in review

The stats helper monkeys at WordPress.com mulled over how this blog did in 2010, and here’s a high level summary of its overall blog health:

Healthy blog!

The Blog-Health-o-Meter™ reads This blog is doing awesome!.

Crunchy numbers

Featured image

The Leaning Tower of Pisa has 296 steps to reach the top. This blog was viewed about 1,200 times in 2010. If those were steps, it would have climbed the Leaning Tower of Pisa 4 times

In 2010, there were 17 new posts, growing the total archive of this blog to 43 posts. There were 19 pictures uploaded, taking up a total of 36mb. That’s about 2 pictures per month.

The busiest day of the year was February 18th with 51 views. The most popular post that day was sense of love, ba!.

Where did they come from?

The top referring sites in 2010 were facebook.com, neveseven.wordpress.com, google.ro, twitter.com, and student-loan-consilidation.com.

Some visitors came searching, mostly for macbook pro 15 inch, iuliu merca, apple macbook pro 15 inch, nokia e72 preturi, and 15 inch macbook pro.

Attractions in 2010

These are the posts and pages that got the most views in 2010.

1

sense of love, ba! February 2010
3 comments

2

The theory of social compensation November 2010

3

diferenta e in detalii… January 2010
8 comments

4

Industrial laptop stand June 2010

5

Win7 on MacBookAIR December 2010
1 comment

Emanciparea… sa fie oare?

Acuma ca trecem intr-un an nou si frumos….. 🙂 mi-a trecut asa prin minte o concluzie: se pare ca la majoritatea, emanciparea sau poate mai bine spus maturizarea, se manifesta prin cresterea numarului de pretentii si prin cresterea nivelului de blazare. Am observat, fara sa vreau dar fiind victima colaterala a procesului, ca aceasta maturizare se reflecta la majoritatea printr-o blazare molipsitoare. Lumea, in special cei tineri de varsta noastra, devin tot mai plictisisti de aceleasi chestii… ma, sincer, intr-un fel sunt de acord pentru ca e normal sa iti doresti tot mai mult de la tine si sa vrei sa evoluezi, dar asta se aplica mai mult pe plan profesional, pe cand se pare ca acesasta dorinta se aplica si pe plan social…. Oameni buni, degeaba va dati plictisiti de cele si cei din jurul vostru si de aceeasi atmosfera, pentru ca aceste lucruri nu prea se modifica pe parcursul vietii, si sincer nici nu sunteti asa de interesanti precum va doriti sa pareti. Iar partea trista este ca ajungeti sa nu va mai bucurati de nimic si pe langa asta ma blazati si pe mine ba!!!! Asa ca faceti cum zic nu cum fac: incercati sa va bucurati de orice mic cacat, nu va mai dati obositi si maturi, ca nu sunteti chiar asa 🙂

PEACE! si La Multi Ani BA!

The theory of social compensation

I have decided to write this article due to the fact that recently a couple that we know just broke up. So this is for both of them.

What I’m trying to say through this article is that no one should panic if a social break down happens in their life because there is an equilibrium that will always keep you on the right track. Of course this doesn’t happen by magic. You must do a few things. First you must be very aware about your way of being, your actions and your reactions regarding your social surroundings, because if you are not sincere with yourself regarding these facts, you start having a deform picture of yourself, and that fuck’s it up from the start, and you will end up asking yourself what did you do wrong, because in your image everything was perfect. Another thing that you must do, is to always remember what are your goals in life and the things you look after, and never forget those things, because if you don’t do so, you will end up forgetting who you are, and again, fuck everything up, and probably end as a fucking EMO. So doing those two things I’ve been talking about with the use of  ambition and perseveration you will at least have the chance of hoping that the Theory of social compensation will work on you. I also must say that in my point of view this is not a thing that I’ve had invented, this is just a conclusion taken from my few 27 years of life, but since now it applied.

So, as a few examples for you that you can understand what the F I’m talking about.

Example number one:  When you get together with a life partner, what happens? I’ll tell you. You become feeling more satisfied with yourself due to the fact that your partner offers you the attention that equal with 3 of your friends. So then you start cutting of friend from your group the always annoyed you or the ones that your never liked so much. In conclusion, the sum of your personal satisfaction remains constant partner+friends=constant.

Example number two: the reverse of my first example is the break up with the life partner. The satisfaction of your personal life is pour so you start looking for new friend to compensate with the loss you just had. Personal+friends=constant.

For my third and final example I must and that from my point of view, there is a relations between the number of your friends and the value they have for you and the level of your social satisfaction. I know, it’s sad, but It’s the true. And also you must know that all of these are variables that will always change in a life period, probably depending on your age.

So, my third example refers to a simple fact, that starting from the day you were born and until the day you die, your social friend will always change. Their number will change, the type of people they are will change, your life partners will change, hopefully only just to a point, but as long as you don’t forget the things I’ve talked about at the beginning of this article, there will always be enough friend around you so that you will feel ok.

Peace out!

P.S. : Oana, I know you thing I’m a pessimistic person because I worry allot, but as you can see I have an optimistic perspective 😛

Lady Ga R Ga Ra…

For those who don’t know me, I’m not what you could call a fan of the contemporary music on MTV but lately I heard about a new song from Lady Gaga, called Alejandro and I was curious what is all the fuss about. So, I listen the song a few times and then I had the revelation! I found the reason why Lady Gaga has such a success.

Personally I am a fan of the 20 years fashion circle belief. I don’t think it’s called like, but the essence is that every fashionable thing, like music, clothes, haircuts, etc, re-become fashionable after 20, or so years, and this is a proven fact.

So, let’s get back to my revelation that consist in the fact that the reason for this huge success of the song Alejandro, is… the fact that is very similar with the Ace of Base style. The energy that gives you is the same of the Ace of Base songs. Just listen carefully to the song! They used the succesful recipe that Ace of Base used 20 years ago.

I’m sorry to say this Gaga, but it’s not easy this days to make something original. Even your look it’s not that original, it’s just and upgraded style of the 80’s Madonna…. Lucky for your there will always be stupid, vulnerable girls who will buy your karaoke-album.

PEACE

Jurnal de dupa luat la bord

Pe asta sunt convins ca ati auzit-o toti in o mie de feluri graita dar o zic si eu in felul meu… Din ciclul “ai grija ce-ti doresti ca poate o sa ti se intample” eu va zic un ” nu-ti dori ce nu ai, pt ca o sa aflii ce valori posedai ” dada, stiu ca e evident ce zic, la fel ca mersul pe jos, da daca nu vedeati pe cineva umbland in doua picioare sunt convins ca tot la faza in 4 labe ramaneam 🙂

Levels de socializare

Nu stiu cati dintre noi constientizeaza existenta nivelelor de socializare. Aici ma refer la acceptarea faptului ca existe infinite nivele de putere a relatilor dintre oameni. Chiar si daca lasam la o partea parerea subiectiva a indivizilor asupra relatiilor pe care le au cu ceilalti indivizi tot nu vom putea numara, eventual categorisii nivelul de relatii interumane la care iau parte.
Ca sa fiu mai concis o ma refer, particular, la relatiile dintre persoanele de sexe opuse, pentru ca genul acesta de relatii sunt cel mai des bagate in seama si tot ele va influenteaza perceptia asupra oamenilor cel mai mult.
Aici, parerea mea este ca pot exista infinit de multe combinatii. Asta pentru ca exista infinit de multe caractere. Daca ar fi sa o intreb pe mama, dupa ea un barbat cu o femeie ar putea fi doar in 2 feluri dw relatii: ori rude ori iubiti, iar cei din urma se pot divide intre: soti si amanti ( futui mama ei dw curva). Pentru ca mama nu ar putea niciodata sa perceapa altfel de legatura intre un barbat si o femeie. Eu cred ( sper ) ca generatia noastra vedea mai multe posibilitati ( desi unii reusesc sa imi demonstreze contrariul ). Adica un barbat ( vb din unghiul meu ) poate sa aprecieze o alta femeie sau chiar mai multe femei fara a avea nici un fel de legatura cu ele, la fel cum ar aprecia un fellow man. Love has nothing to do with it. Si asta cel mai mult am invatat de la Oana care m-a lasat sa ma exprimfata de ea fara a veni cu reactii sau remarci idioate, in momentul in care imi exprimam, intr-un fel sau altul aprecierea fata de o alta femeie. Pentru ca in fund ( cur ) si la urma urmei suntem toti oameni si, teoretic , avem acelasi potential. Aici multi masculi sunt convins ca o sa sara in sus, dar treaba lor. Eu sunt de parere ca atata timp cat iti supraestimezi adversarul, vei avea de castigat 🙂
In concluzie, zic, ( vb lui Max ) fiti deschisi, dar nu orbi, caci aveti doar de castigat ( spiritual vorbind, nu ma adresez celor care viseaza la X5 si Q7 etc).
Peace!
P.S. Va rog sa scuzati greselile de tipar dar am scris de pe telefon ca mia fost lene sa ma ridic din pat dupa lactop

sense of love, ba!

Cu riscu de a deveni femeie in urma acestui post, vreau totusi sa lansez anumite perspective de abordare a vietii de cuplu, iar chestia de baza care o auzi tot timpul este ” Cum iti dai seama ca e adevarat” sau daca e sa o luam pe stil Hollywood-ian ” How do you know she/he’s the one…” Ai bine coae, nu ai cum…. numa in filme se intampla asa, sa aiba aia raspunsu corect si pe loc. In viata reala nu e asa. Uite cum vad eu lucrurile: viata de cuplu nu are cum sa fie roz 24/7, si cu cat incepi mai repede sa constiezi lucrul asta cu atat o sa-ti fie mai bine. Dupa ce incepi sa accepti si partea gri (care defapt nu e gri, dar tio vopsesti tu de plictiseala, ca asa e in 2) inseamna ca incepi sa fi cu un pas in fata celorlalti, mai precis, poti sa nu iti mai pierzi timpul si nervii cu problemele aberante cu care se confrunta orice relatie la inceput si poti sa incepi sa cunosti omul de langa tine (chestia asta se aplica numai daca se lucreaza stereo) . Aici incepe partea a 2-a de greutati, deoarece odata ce incepi sa-l cunosti fara perdea apar alte probleme, peste care v-a trebui din nou sa treci daca vrei sa mergi mai departe… da oricum nu asta era ideea. De sublineat era faptul ca nu are sens sa cauti relatia fara probleme, pentru ca nu exista, sau persoana fara probleme… cred ca am mai zis asta intr-un post mai vechi. Ideea se situaeaza la nivelul la care esti sau nu capabil sa accepti si sa muncesti la contopirea defectelor si de o parte si de alta.

Da oricum nu asta vroiam sa spun acum… voiam sa va incurajez sa va imaginati la 55 de ani alaturi de aceeasi persoana si sa vedeti daca va mai da fiori parfumul tenului ei pe malul marii la 6 dimineata sau daca o sa va mai trezeasca un zambet prostesc umarul ei care iese de sub bluzia cu guler larga dimineata la cafea….  sau cand va impacati, daca credeti ca o sa mai simtiti dorinta aia animala de a face sex pe bancheta din spate fara sa va  mai ganditi unde sunteti si cine va vede. Si cel mai important sa constientizati ca la varsta aia nu veti mai fi asa de dezinvolti, fapt care presupune ca v-a fi nevoie de mai multa hotarare sa va afisati sentimentele. Eu asa vad lucrurile, adica daca va vedeti in stare sa treceti peste toate porcariile pa care le asterne viata in fata voastra pana la varsta aia si inca o sa puteti sa il vedeti pe cel de langa voi cu ochii cu care il vedeati cand l-ati cunoscut… mare lucru fratica…. eu nu pot decat sa sper si sa am puterea si sa aiba si ea puterea sa facem asa. Si sincer daca nu as avea convingerile astea nu as merge mai departe. Si cel mai important (nu ca nu as mai fi zis de alte chestii ca sunt cele mai importante) zic eu, este sa fiti in stare sa lasati totul deoparte cand vreti sa fiti numai 2 (doi) macar from time to time. Pula mea ca aberez deja 🙂 Da! asta fac eu in delegatii 🙂

Eu stiu ca sunt un iodealist, si deobicei cei din speta noastra cam au de pierdut in multe domenii, dar nu si in viata personala daca au pe cineva cu care sa imparta convingerile.

Pana mea de tramvai care trece pe langa hotel ca nu stiu cum o sa dorm la noapte…

Si acuma ca am zis ce am avut de zis ma pun inapoi la film. Nu uitati partea cu parfumul ca e partea mea preferata, pentru ca e unul din simturi pe care poti sa le ai si cand esti departe de sursa parfumului 🙂

PEACE mtf-ers!