1+1=2 , no bine, uneori si 3… da rar :)

Hmmm…  am de spus ceva pe un ton optimist, pentru cei ce vor sa il ia ca fiind optimist, prentu restu nu ma exprim. E vorba de viata de cuplu. Mai greu decat sa traiesti o viata in doi, este sa faci ca starea asta sa se imbine cu mediul inconjurator. Nu? Ca Uite la Adam si Eva, ce bine le era… el nu avea prieteni care sa-l faca carpa si sa il certe ca sta prea mult cu Eva. Iar Eva nu avea prietene care sa o incurajeze si sa-i spuna ca Adam asta nu e bun de nimic, nu munceste, nu spala in casa si nici nu o lasa sa manance merele alea… Ce bine le era lor. Normal ca pana la urma unu din ei o  trebuit sa calce stramb, da no, pana si ei erau imprevizibili, si probabil ca s-o saturat de monotonia aia a lor si au simtit nevoie de o schimbare.

Da, monotonia e unul dintre cei mai mari dusmani ai unei relatii, asta si chelneritele cu tzatze mari… da sa vorbim de prima chestie ca sa nu am maine discutii de genu; “da le ce te-ai referit cu chestia asta?'”Nu? Ca parca va vad pe fiecare dintre voi, cu privirea aia suspecta, cum stati si va framantati, ca oare o vorbit serios sau chiar a fost o gluma? Ca na, e prea simplu sa fie o gluma sigur este si o farama de adevar la mijloc… :)))) Da, sincer si atitudinea asta, daca nu e dusa la extreme, si asta poate fi uneori simpatica, ca doar e, intr-un fel feminin, dovada de afectiune.

Da sa revenim la monotonie. Eu sunt de parerea ca monotonie apare intr-o relatie, ca si alte probleme de genul, de altfel, numai daca unul din cei doi o cauta cu lumanarea. Asta e singura explicatia normala care vreau sa o gasesc. Ca nu as vrea sa cred ca doi insi ce se afla intr-o relatie sunt atat de imbecili incat sa nu faca nimic si sa stea linistiti pe urechea lor si sa ia relatia ca buna, si la un moment dat, de atata plictiseala de cat au stat sa inceapa sa ii caute celuilalt nod in papura si vina pentru monotonia aparuta. Nu, nu cred ca se poate intampla… (sper ca observati sarcasmul….)

Ma, adevarul e ca e foarte greu sa ti “flacara poetica” aprinsa tot timpul… ca doar se mai ia gazul pentru lucrari de reparatii, ti se mai taie furnizarea de energie pe motive de neplata, ca asa e viata, da ideea e sa stii unde e arzatorul, sa ai la indemana chibritele si pam-pam, sa o aprinzi la loc, macar flacara de veghe pentru inceput, si tot e bine o perioada.

In special in zilele noastre e greu sa pastrezi entuziasmul zi-de-zi, ca doar sunt atatea lucruri care ar fi de facut impreuna doar ca toate costa… aici zic eu ca apare adevarata magie, cand inveti sa faci foc cu vreascuri ieftine si totusi sa faci o flacara luminoasa.. mamaaaa ce de poezie… 🙂 Nu cautati sa faceti foc doar cu lemne scumpe, ca e greu si parerea mea e ca nu conteaza valoarea lemnului de foc, atata timp cat da flacara…

Mai e o chestie, cine crede ca “love is all” e cam prost… stati voi inchisi in casa 2 ani, 2 oameni si vedeti cam care din voi devine ucigasu primu. Nu merge asa mai, trebuie activitati. Stiu ca unii (aici ma refr la ambele sexe) cand li se ofera oportunitatea sa participe la o actiune infara imobilului prevazut la puntul de mai sus, incep si pun intrebari idioate de genul “Da ce? Pentru ce vrei sa iesim? Te plictisesti daca stam numai noi doi?” Dahhh! Normal ca uneori se mai plictiseste omul, e natural. Nu inseamna ca daca esti indragostit , toate instinctele naturale dispar. Raman toate, si in ciuda a ceea ce credeti, pana si cel ce intreaba le are, doar ca le neaga. Pana si el se mai uita la o persoana de sex opus in statia de autobuz , pana si lui ii mai vine chefu sa faca lucruri de unul singur, asa numa de dragul de a le face si asmd.

Totul consta in constientizarea reala a personalitatilor pururea existe si individualiste a celor ce alcatuiesc cuplu. Daca puteti face asta, zic eu ca sunteti pe drumul cel bun. Ala plin de gropi da cu luminita la capat de tunel. Cine prefera sa evite acest aspect, probabil ca va avea parte de un drum lin si plin de souvenir-shop-uri, si de inca unul, si de inca unul… and so on….

Nimeni nu spune ce cale sa alegi, dar in final stick to it! no mater wich one is it. si dupa caz: love one-another, sau love yourself! PEACE!

P.S.: a, si daca stiti vreun pont de-un 3-some, buzz me, ca se aproprie craciunul si poate o sa sa-mi aduca mosu’ :)) just kiding… sau nu? :))

sound of music

Nu aiurea o scris Richard Rodgers The sound of music. Adica nu stiu exact care e faza cu musicalul acela, dar faptul ca o intitulat filmu asa, denota faptul ca muzica are ceva special. E ceva anume la ea care ne atinge (nu ca un pedofil) cand o ascultam. Pentru fiecare dintre noi muzica are cate un efect. Pe unii ii ajuta sa se concentreze, pe altii ii ajuta sa socializeze, unii o folosim cand suntem tristi ca sa ne convingem ca chiar si artistul a trecut prin ce trecem noi… mdap… altii o folosim ca sa facem declaratii siropoase pe care nu suntem in stare sa le rostim cu voce tare persoanelor dragi, altii o asculta ca hobby pentru ca pur si simplu ii incanta asculatul muzicii de calitate. Altii (sper printre cititorii mei sa nu fie genu asta) o asculta si o canta ca sa arate la dusmani ca are avere si masini. Altii, se folosesc de ea ca sa faca bani de pe fetite de 14 ani derutate, da na, sa zicem, ca doar trebuie sa aiba si ele niste idoli fara camasa si cu patretele pe abdomen. Cine a vazut filmul lui Mell Brooks History of the world a vazut ca muzica a aparut inca din evul mediu 🙂

Probabil candva, acuma mii de ani, cineva a observat ca daca faci galagie in timp ce un om vorbeste, vorbele sunt ascultate mai atent de publicul prezent. Si asa a aprut rap-ul 😛

Aduceti-va aminte la petrecerile de cand erati mici (nu am folosit cuvantul chef pentru ca nu era alcool pe vremea aia) si va palcea de cineva si stateati intr-un colt si asteptati piesa potrivita care reflecta sentimentele voastre fata de o persoana, sa o chemati la dans sau sa asteptati sa fiti chemata la dans… ce frumasa era imaginea. NU?! Dupa mine era frumos chiar si cand aparea altul si o chema la dans pe “piesa mea” ca ma impacam cu gandul ca nu a fost sa fie :)) da asta e alta poveste.

Pentru mine muzica mai are o utilitate. Pentru cei dintre voi care ma cunosc intotdeauna mia placut sa fac petreceri si sa pun muzica la acele petreceri. Faceam asta pentru ca muzica imi dadea putearea sa imprim o anumita stare auditoriului. E o senzatie care mie imi place foarte mult, sa vad ca pot sa dau mai departe buna dispozitie si sa pot sa fac doi oameni sa danseze pe un blues, sau sa pot sa ii fac pe toti sa dea din cap ca nebunii pe Metallica. E genial. Nu zic ca am avut si plangeri ca doar nu poti sa fi pe aceeasi lungime de unda cu zeci de oameni, pentru ca unii nu dormisera bine noaptea dinainte de chef, da na! Nu ii poti multumi pe toti. Oricum la capitolul asta majoritatea conteaza.

Muzica are o putere foarte mare. Din pacate unii sectanti imbecili au folosit-o ca sa produca sinucideri in masa.. ce sa zic patasti. Ca norocul ca alea sunt cazuri izolate… si mai bine e ca sunt izolate prin america pe undeva 🙂 Acuma nu stiu cine e de vina daca aia cand o auzit ca ala canta acolo “taiati-va venele” si aia si le-o taiat… revin la ideea ca prost e cel ce cumpara o porcarie nu cel ce vinde.

O utilitate irosita a muzicii mi se pare mie, ca e in barurile de strep tease. Pentru ce mai pun aia muzica? Nu ar fi mai simplu ca femeile sa intre gata dezbracate si gata?

Trebuie sa cautam partea buna a muzicii. Ce frumos este cand Barry White ne canta “I wanna make love to you women”. Sau asa era Cheff din South park? oricum e buna piesa:)

Ideea e ca daca ascultam la difuzorul bun, muzica ne ajuta sa muncim, sa iubim, sa ne iubim, sa comunicam, sa dansam, sa bem 🙂 Sa trecem de necazuri, si daca facem si o dedicatie pentru dusmani… inseamna ca am gresit difuzorul 🙂

Din ciclul “inca 3 saci”

Nu cred ca exista pe lumea asta om care in ideea de a-si amenaja un spatiu nu a fost nevoie sa apeleze la un “meserias bun”. Da, bun, ca doar a zis vecinu de la 3, care l-a recomandat ca-i bun, ca doar vazuse la o vecina de la scara 2 ce frumos a varuit apartamentul lui nea’ Niculae. Ce nu ma crezi? Toti meseriasii astia sunt “cei mai buni”. Prima intalnire e misto, ii chemi sa vada spatiu si incep sa critice lucrarile concurentei ce trecuse pe acolo cu ceva ani in urma, tot la varuit: “Apoi io nu stiu cine v-o lucrat dumneavoastra aici da asta nu-i treaba… uitati numa cat ii de stramb peretele!” Dupa care incepe sa faca estimarea pentru materialele de care va avea nevoie, moment in care incep minciunile. De ce minciuni? Pentru ca inevitabil pana va termina lucrarea iti va comanda inca cel putin 25 % de materiale in plus, asa ca toate calculele tale estimative de la inceputul lucrarile s-au dus pe p**a. Io nu inteleg, ori is prosti ori nu au mai lucratm in viata lor… Ei nu stiu ca motivul primei intalniri in care se vizioneaza apartamentul e pentru ca eu, clientul, sa imi fac o estimare, iar el ca si profesionist sa ma ajute. Estimari de astea cu tolerante de 25% puteam sa fac si io fara ajutorul lui! Imbecili! Iar nu cumva sa comentezi ceva in legatura cu diferenta de materiale ca o sa inceapa sa se simta atacati: ” Apoi domnu meu, eu nu vreau sa va fur, da ce sa fac daca peretele asta nu o fost drept, o intrat mai mutl material, serios acuma!” Da ma prostule, asta ai vazut din prima ca e stramb peretele, de ce nu ai estimat corect atunci? Pana la urma treci si peste asta, te mai imprumuti de la niste prieteni sa cumperi si restu de materiale si asta e, doar vrei sa iti termine cat mai repede amenajarea. Aiurea, poti sa tot vrei ca intr-o buna zi te trezesti ca meseriasul nu iti mai raspunde la telefon, si astepti 1, 2 3 zile, trece o saptamana, dupa care apare cu o scuza imbecila… si ce sa-i faci? nimic ca speri ca totusi sa termine odata lucrarea aia idioata ca deja nici nu iti mai doresti sa te muti in apartament si deja te gandesti sa-l vinzi dracului ca numai nervi ti-o facut… si toate din vina idiotului de meserias… pai sa nu-ti bagi p**a in ea treaba si sa te muti la cort?