Alpinistul din noi

Evident, am inchis ochii sa adorm si ta-da! Au inceput sa-mi zburde ganduri prin capatana asa ca am zis ca poate daca le pun “pe hartie” voi putea adormi ulterior.

In cautarea mea interminabila de a gasi justificare la luptele pe care le ducem, caut intr-un fel sa transform totul intr-o metafora placuta la “vedere”, asa ca sa fie otetul mai dulce.

De data aceasta am ajuns la concluzia ca drumul nostru de dezvoltare individuala, spre cunoastere si alte alea se asemana foarte bine cu o tura de escalada. In cele mai multe cazuri, in funtie de traseu, incepe usor de jos, cu prize mari, riscuri mici dar si satisfactii pe masura. Asta pana treci de prima bucla si pui prima asigurare si deja esti LevelUp.

Totul se rezuma sa ajungi de la o asigurare la alta, tot mai sus. In fiecare bucla poti sa alegi cat de mult vrei sa stai sa-ti aduni fortele pentru a merge mai departe. Problema este traseul dintre asigurari care il strabati cu o usurinta egala cu suma dintre potentialul tau si peretele pe care te cateri. Aici ne diferentiem noi toti. E o combinatie intre tehnicile pe care le-ai acumulat in urcare si felul in care le folosesti sa iti gasesti cele mai bune prize. Evident ca unii nu au acumulat nimic pe parcurs, dar pot avea norocul sa gaseasca numai “galeti” in stanca. La fel cum altii, desi au acumulat destula tehnica, pot fi invinsi de un traseu vertical si cu prize minuscule. Combinatiile dintre acesti doi factori sunt la fel de multe pe cat de multi suntem si noi in univers.

Evident ca mai sunt si factori precum ambitia, curajul, vointa, etc , dar acestia nu tin de tehnica, ei sunt doar niste suplimenti de moment care te pot ajuta, eventual.

Cred ca as putea sa aberez despre asta inca mult si bine dar mai bine va las pe fiecare sa dezvoltati pentru voi mai departe teoria asta, ca pana la urma suntem fiecare in propria noastra ascensiune si o facem asa cum stim fiecare cel mai bine.

Nu trebuie sa-l calcam pe cap pe cel ce e inca sub noi si nici sa-l invidiem pe cel ce e, momentan, mai sus. Trebuie sa ne concentram asupra ascensiunii noastre, pas cu pas si garantez ca in felul acesta o sa va uimeasca privelistea din jur, cand va veti opri in cate o regrupare sa va trageti sufletul si veti vedea ce sus ati ajuns.

PEACE!

Leave a Reply