Nu stiu despre voi dar dupa cheful la care am fost aseara tot imi canta in minte piesa de la Sarmalele Reci – gasca de la bloc, piesa geniala de altfel, si tot stau si ma gandesc ca pe cat de natural este ca gasca sa se modifice in timp, pleca unii – vin altii, pe atat este de trist pentru ca amintirile raman dar nu prea mai iti ramane cu cine sa le povestesti, pentru ca nu mai poti cu membrii noi, cu ei ai alte amintiri… unul din scopurile chefului de aseara, pe langa faptul ca a fost ziua lui Daniela, era sa ne intalnim iara toata gasca veche din Kiro, da p**a, vezi sa nu. Nu mai ai cu cine ma, n-ai cu cine, niste… oameni schimbati 🙂 Asa a si fost, Edy nici nu o venit, Cristi o disparut undeva la inceputul chefului ca nici macar nu o baut nimic. Alesul publicului, Andrei, o venit in haina de calugar, o stat o ora sio plecat… nimic nu mai e la fel, oricat de mult o vrut Dani sa reuneasca trupa, nu mai ai cu cine 🙂 Things change, si poate ca e mai bine asa. Eu sunt un adept al evolutiei insotite de sacrificiu, asa ca ma impac cu schimbarile de genu asta. Oricum, cine nu a ascultat piesa de care am zis mai sus, va recomand sa o ascultati daca vreti sa aveti parte de putina stare de melancolie 🙂 Enjoy what you have, while you have it, but don’t try living in the past. PEACE!