lost in translation… da chiar in romania?! really?!

Stateam azi la semafor asteptand mirificul si eliberantul VERDE si am observat in multimea de pe trotuar, care era destul de aglomerat, o persoana cam de varsta a doua si din cate am vazut eu parea a fi un barbat asiatic. In momentul acela am avut asa un film pe fast-forward derulat in mintea mea. Nu stiu de ce dar am facut instant legatura cu o stire mai veche din media in care se anunta ca intr-o anumita fabrica din tara au fost angajati mai mulkti muncitori chinezi care au venit sa lucreze in romania din cauza nivelului de trai de la ei… DA, se poate si mai rau decat la noi. Dar nu asta e chestia care m-a frapat, ci faptul ca in momentul in care l-am vazut pe respectivul om, imbracat most, peste 50 de ani in etate, care statea in mijlocul unei multimi de oameni agitati si se uita derutat in toate directiile, dar fara a se citi panica pe privirea lui. Mai degraba avea privirea unui copil parasit intr-o lume necunoscuta. Si atunci m-am gandit ca poate e unul din angajatii de la acea fabrica care dintr-un motiv sau altul a ramas fara loc de munca si nu mai stia incotro sa o apuce. Cine stie poate o sa si auzim de el diseara la stirile de pe PRO tv de la ora 5…  Si atunci m-am gandit mai departe, la faptul ca poate omul ala era satul sa culeaga orez in tara lui si sa inghita sistemul, asa ca si-a luat inima in dinti, si hotarat sa infrunte sistemul si-a pupat copiii si nevasta si le-a promis ca merge intr-o tara care e in plina dezvoltare, unde o sa fie platit bine si de unde o sa se intoarca cu ceva bani. Si in demersul acesta al persoanei acesteia de a lua sistemul din tara natala in piept cu speranta in mai bine, a venit in tara asta unde a dat de alt sistem… care la lasat pe drumuri, ca probbil in urma crizei fabrica la care fusese adus sa lucreze, a dat faliment. Acuma nu stiu ce sa zic, poate ca sunt eu prea bolnav de imi fac scenariile astea in minte, dar orice ar fi, omul parea foarte dezorientat, departe de casa si de familie… eu as zic ca cel putin chestiile astea le-am putut citi in privirea lui. Sau poate pur si simplu asta e privirea siaticilor? Oricum nu conteaza. Morala acestei povestiri este (si spun chestia asta cu riscul da a suna evlavios, sau care o fi cuvantul) sa nu uitam de avantajele pe care le avem nefiind nevoiti sa ne parasim familia si tara doar ca sa putem oferi un trai decent celor dragi. Si tin sa subliniez ca aici nu ma refer la capsunari, ma refer la oameni cu adevarat necajiti, care sunt cu adevarat nevoiti sa plece in cautarea unui ceva mai bun. Ziceti ce vreti eu asta am vazut pe omul acela, sau poate asta mia palcut sa vad, doar ca sa imi amintesc de cat de norocos sunt ca am ceea ce am, si asta e valabil pentru noi toti in special in momentele in care uitam cine suntem si ne apucam sa imbratisam sentimente de invidie si gelozie… sentimente care de cele mai multe ori le activam la nervi cu ajutorul frustrarilor declansate de cei din jur cu mai putina etica decat noi… AAAA, SHUT UP!!! little voice in my head!!!!

This entry was posted in happeninguri, thoughts about the world. Bookmark the permalink.

One Response to lost in translation… da chiar in romania?! really?!

  1. Ludo says:

    De multe ori ma trezesc si eu in multimea asta de aici din Vestul asta salbatic si ma intreb ce caut aici.Mi-ai raspuns la intrebare Bebe.
    Iti multumesc si iti datorez o bere alaturi de cei dragi.

Leave a Reply